Răzvan Theo Chirac scrie, desenează şi fotografiază...
 

FOTO & DESEN & TEXT

 
 

Peisaje de pe valea Râmnicului

De fiecare dată când urcăm pe valea Râmnicului, gândurile ne poartă la cei care au călătorit înaintea noastră de o parte şi de alta a râului ce spintecă adânc revărsările celor mai tinere valuri carpatice. Astfel au denumit geografii de odinioară dealurile ce însoţesc munţii, de la valea Moldovei, până departe la valea Motrului.
Râmnicul, râu neastâmpărat, a muşcat cu vigoare din pietrişurile, nisipurile şi argila dealurilor subcarpatice, până şi-a creat un făgaş desfăşurat între culmile Furului şi şesul coborât al Siretului. Dealurile acestea, ce se pleacă spre lunca Siretului, s-au adăugat Carpaţilor în timpuri cu totul recente. Tinereţea reliefului subcarpatic a fost remarcată încă de la sfârşitul celui de-al XIX-lea veac, de un june geograf francez – Emmanuel de Martonne – îndrăgostit de România. Paşii l-au purtat şi în bazinul superior al Râmnicului, unde a întocmit un profil comparativ al talvegului şi teraselor Râmnicului, de unde rezultă că terasele râului se află într-o intimă legătură cu mişcările orogenice.
De-a lungul văii, iubitorul de natură sălbatică întâlneşte o mulţime de atracţii ascunse de ochii lumii şi, poate tocmai din acest motiv, vânate de amatorii de frumos şi de locuri neatinse de mâna omului. Despre aceste locuri, Octavian Moşescu spunea, cu zeci de ani în urmă: „Numai munţii râmniceni rămân întotdeauna străini şi pustii. Rareori un pâlc de studenţi sau câţiva drumeţi rătăcesc la întâmplare pe culmile lor.” Sunt meleaguri pe care le putem socoti veritabile laboratoare naturale de geomorfologie, unde călătorul pasionat de cercetarea reliefului, în special de mişcările neotectonice, are la dispoziţie un teren propice de studiu. Alunecările de teren, eroziunea diferenţială, pseudocarstul salin, pluviodenudarea, ravenarea şi torenţialitatea sunt tot atâtea motive de a porni la drum şi a cerceta îndeaproape aceste fenomene. Un aparat de fotografiat nu poate decât să vă ajute să obţineţi imagini cu natura sălbatică a văii Râmnicului. Nu uitaţi că pe aici au călătorit Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, Alexandru Vlahuţă, Barbu Şt. Delavrancea ş.a. Cu toţii au fost ispitiţi de aceste locuri „în sălbăticia cărora natura – în toată splendoarea ei – îşi oficiază cultul frumosului.” (O. Moşescu – Râmnicu Sărat, Călăuză, 1931)
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one